4 din 4 pentru „americanul” Vlad Cobzaru

Nu ştiu dacă-i place sau nu „3 la 3”, la „1 la 1” se descurcă destul de bine, dar sunt convins că-şi doreşte să câştige orice meci pe care-l joacă.

Vlad Cobzaru, baschetbalist descoperit şi format de antrenorul Gabriel Clapon la BC Junior-CSS „Unirea” Iaşi,  a adunat deja patru partide sub culorile St.Johnsbury Academy, unde a ajuns în această toamnă. Înmatriculat în clasa a XI-a, la fel ca la Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” Iaşi, de unde a plecat acum două luni, cel mai bun baschetbalist român al generaţiei sale nu putea fi decât titular în echipa actualului său liceu, situat în statul Vermont (SUA), în apropierea graniţei cu Canada. În România ar fi fost în an maxim la Under 18, însă în campionatul liceelor americane sunt echipe mai bune decât ar fi întâlnit la nivel de juniori în România.

De cum l-a văzut la antrenamente, antrenorul său de la St.Johnsbury Academy, cu state vechi în campionatul universitar nord-american, i-a şi spus că dacă-şi va continua studiile în SUA va ajunge sigur în prima ligă (din cele trei) ale NCAA. Iar Vlad nu i-a înşelat deloc aşteptările.

A fost titular încă din primul meci şi a jucat în medie cam trei sferturi şi jumătate. Acolo un sfert durează 8 minute şi mi-a mai spus că se acordă faulturi foarte uşor. La cât de dăruit îl ştiu pe teren probabil n-a prins nici un meci întreg din cauza greşelilor personale. Cât a jucat însă a contribuit la crearea unui avantaj suficient pentru ca echipa să câştige deocamdată toate meciurile disputate. În primele trei, Cobzaru a înscris, în medie, câte 17 puncte. Şi ultimul meci susţinut a fost câştigat, la o diferenţă de 42 de puncte, dar Vlad a primit puţine mingi sub panou, tema din acel meci fiind „şuturile” de „afară”.

Lăsând la o parte regretul că Politehnica Iaşi a pierdut un jucător de certă perspectivă, de care ar fi avut cu siguranţă nevoie în cursa pentru promovarea în Liga Naţională, Cobzaru nu putea rata şansa de a juca baschet în SUA, chiar şi dacă a ajuns acolo în primul rând pentru a învăţa carte. Cum baschetul are încă o priză excelentă la Iaşi nu ştiu câţi dintre juniorii noştri s-ar fi încumetat să facă un asemenea pas. Greu de spus cât de mult va putea progresa Cobzaru (jucător care dacă va avea parte de sănătate şi de antrenori buni îl văd la porţile NBA-ului) dacă va acorda o atenţie mult mai mare activităţilor şcolare în detrimentul baschetului. Poate oare să fie primul, sau măcar printre cei mai buni, şi la şcoală şi la baschet?