Eram astăzi la meciul de baschet al Politehnicii Iași cu Bega Timișoara, câștigat de formația ieșeană după o repriză de prelungiri, când am primit informarea oficială a celor de la Poli Iași despre starea de sănătate a fotbalistului Luca Mihai, accidentat grav duminică, în minutul 29 al disputei din deplasare cu Dinamo București. Aveam deja cam totul pregătit pentru obișnuita analiză a jocului, bazată în special pe considerente tactice, și probabil că așa aș fi scris-o dacă veștile ar fi fost cele pe care le doream. N-au fost însă cele așteptate, iar Luca are în continuare de pătimit, așa că analiza tactică, ba chiar și fotbalul în sine pălește în astfel de momente! Parcă nu mai e acel joc frumos pe care abia așteptam cu toții să-l jucăm, parcă a devenit un război în toată regula, deși, așa cum spunea și Tony, noul antrenor al Politehnicii, războaiele sunt purtate prin alte părți, nicidecum pe terenul mereu verde!
Nu prea mai văd rostul considerentelor tactice, să vă povestesc cam cum a curs jocul, când un copil de 20 de ani care în permanență caută mingea pe teren pentru a se bucura de fotbal încă așteaptă să afle ce a pățit. Nici nu mă pot gândi ce-o fi în inimile părinților săi, dar în schimb nu pot trece cu vederea maniera de arbitraj a lui Ovidiu Hațegan, probabil ultimul arbitru român la care m-aș fi așteptat să greșească atât de grav! Are valoare, are experiență, avea așadar tot ce-i trebuia pentru a ține în mână un meci precum Dinamo cu Poli Iași. Meci important, cu miză, cu puncte mari pentru evitarea retrogradării, și ce voi spune în continuare nu are rostul de a-l înfiera. Dar nici nu poate fi ascuns sub preșul regelui fotbal!
Hațegan a condus de la început meciul cu o ușoară tentă de a permite jucătorilor de la Dinamo intrări peste limita regulamentului, destule dintre ele rămase nesancționate. La orice nivel s-ar practica fotbalul, jucătorii simt când arbitrul judecă diferit faze similare, cei favorizați devin deseori rechini care simt sânge prin apropiere, iar unii dintre ei tind să nu mai aibă deloc simțul măsurii. Așa cred că s-a întâmplat cu Homawoo, când l-a atacat violent pe Luca Mihai. Atac brutal, din spate, așadar fără ca talentatul fotbalist de la Poli Iași să se poată apăra, să încerce să evite contactul. Nu cred că putea fi vorba de intenție, dar măcar la intimidare tot a fost. Nu să-l scoată de pe teren cu ambulanța, așa cum s-a întâmplat sub privirile mamei îngrozite, dar suficient cât să i se știe de frică până la finalul meciului!
N-a mai fost vorba de măsură, pentru că nici măsura lui Hațegan n-a fost cea cuvenită, cea corectă! Nici nu mai are mare importanță că n-a acordat cartonaș roșu agresorului și chiar nu mi-e frică deloc de acest cuvânt, pentru că acea intrare nu are legătură cu fotbalul, ci pare desprinsă din junglă! Dar decizia lui Hațegan a influențat un meci pe care l-a stricat și și-a pătat o carieră atât de frumoasă! Nu i-am auzit explicațiile, nu l-am auzit motivându-și decizia nici după ce probabil a aflat și el cumplitele vești de pe patul de spital pe care un copil pătimește pentru că el, un arbitru curat, n-a fost în stare să-l protejeze!
„Starea jucătorului echipei noastre, Luca Mihai, este stabilă! Mijlocașul se află într-o rezervă la Spitalul Elias din București și medicii fac, în continuare, investigații pentru stabilirea unui diagnostic exact. Are multiple fracturi craniene, pometele deplasat. Încă este confuz și prezintă stare de somnolență. În urma loviturii primite de la adversar în minutul 29 al meciului din deplasare cu Dinamo, Luca a căzut pe teren în stare de inconștientă și intervenția imediată a asistentului medical al clubului nostru, Andrei Gîdea, precum și a medicilor de pe ambulanță l-a ajutat să devină conștient. Prezenta sângerări la urechea dreaptă și respira cu dificultate, însă și-a recunoscut părinții la mașina salvării, chiar dacă nu era coerent în vorbire”, a transmis gruparea ieșeană.
Am zărit că șeful arbitrilor a admis greșeala lui Hațegan, dar asta nu schimbă mai cu nimic situația. Este doar un gest, însă nu poate alina prea mult suferința lui Luca și a părinților săi, nu poate modifica scorul final (1-0 pentru Dinamo, gol în minutele de prelungire după ce Poli a jucat din minutul 20 cu un om mai puțin, Bouhenna fiind eliminat, zic unii specialiști că destul de ușor…) și nicidecum nu poate garanta că tânărul fotbalist va mai putea juca vreodată la acest nivel sau unul superior, pe măsura talentului său.
Nu am ales vreo poză care să afecteze emoțional, ci una de acum câteva săptămâni, nerăbdător să joace, cum aș vrea să-l revăd pe Luca Mihai cât mai repede cu putință!
Citiți și: Citroën deschide comenzile pentru Noile C3 și ë-C3! Prețurile pornesc de la 14.990 de euro!