Nimereală sau nu, dar chiar prima postare va fi una de sezon. Tot se apropie Crăciunul, iar goana după brazi nu e deloc de luat în glumă. De două zile s-au scumpit așa tare încât aproape că trebuie să chibzuiești bine de tot dacă să dai sau nu 100 lei pe un brad destul de slab dotat.

Și da, deocamdată eu n-am brad. Natural, că de anul trecut m-am săturat de ăia doi artificiali. Nici nu mai știu pe unde or fi depozitați. Or fi ei mai practici, dar parcă din când în când n-aș mai apela la tot felul de candele parfumate pentru un cât de cât damf de cetină.

Am mers pe la prânz în Piața Alexandru cel Bun, dar n-am prea avut noroc. Anul trecut tot de acolo am achiziționat un exemplar reușit. Tipul de la care cumpăr toată vara pepeni de și acum îmi lasă gura apă se ocupă acum cu comercializarea brazilor, dar cică pe al meu încă nu l-a găsit.

M-am întâlnit și cu tânărul de la care l-am cumpărat pe cel de anul trecut, iar de la el am rămas cu promisiuni. Mi-a zis că-mi face o reducere substanțială, dar până am mai schimbat două vorbe altcineva a și vândut un brăduț pe care măcar l-aș fi studiat dacă nu chiar l-aș fi luat. Nu cu 150 lei cu cât a fost vândut, dar nu mică mi-a fost mirarea când după nici cinci minute de povestit cu băiatul care s-a lăsat de box deși putea fi următorul Francisc Vaștag a mai fost vândut un brad, cu 100 lei. N-aș fi dat niciodată banii ăștia și nu-s deloc un zgârcit. Dau de regulă poate chiar mai mult decât face un anumit obiect, dar să facă.

Și cică e mare criză de brazi. Cumpără oamenii la foc automat, iar asta pe mine mă bucură. Deocamdată nu-s panicat, dar mâine dimineață, la prima oră, sunt în piață. Simt eu că bradul meu de anul acesta e pe aproape și n-am deloc de gând să așez cadouri sub crenguțe de plastic.

Sper că voi ați fost mai inspirați și ați cumpărat pe la începutul săptămânii, când un brad ce putea fi achiziționat cu 150 lei și-a găsit ieri și astăzi cumpărători care au scos și câte 300 lei din portofel. Iar mâine va fi și mai scump.