Este de departe cel mai faultat fotbalist de la Poli Iași! Poate vă gândiți la Roman sau la vreun alt jucător cu valențe ofensive… Am căutat pe un site de statistici pe la toate echipele din Superligă fotbaliștii ce sunt veritabile ținte pentru adversari, dar Mitriță, Nistor și Alibec sunt și ei departe de faulturile suferite de jucătorul formației ieșene. Doar Olaru se apropie, chiar și Alimi (Sepsi), însă numai unul îl depășește din zecile de jucători la care m-am uitat, Cisotti, de la Oțelul, cu o medie de doar 0,2 faulturi în plus pe meci!

Mihai Bordeianu este pe podiumul celor mai faultați fotbaliști din Superligă!

Faulturile pe care le suferă căpitanul de la Poli Iași, Mihai Bordeianu, sunt, destule dintre ele, atât de dure încât parcă și privitorul simte durerea impactului. Dacă vreo televiziune ar fi suficient de inspirată să realizeze un colaj cu vreo zece faulturi suferite de Mihai ar trebui ca înainte de difuzare să rostească binecunoscutul mesaj: „Urmează imagini cu un puternic impact emoțional”. Sunt acele faulturi pe care mamele când le văd nu prea mai sunt de acord să-și lase copiii la fotbal, cum pățeam eu în școala generală, când cu greu obțineam certificatul de naștere pentru a juca în echipa școlii.

De multe ori m-am întrebat dacă și de data asta căpitanul de la Poli se va ridica singur, însă el parcă ar fi apărat de o armură invizibilă, ca un cavaler triumfător în turnirul la care tocmai participase! Ce simte Mihai după fiecare meci veți afla însă un pic mai jos.

N-am prea auzit însă ca în cariera sa să fi fost prea mult accidentat. I s-a întâmplat când juca la FC Botoșani.

„Am suferit o intervenție chirurgicală la genunchiul drept, fiind afectat ligamentul colateral intern. Am fost operat pe 1 decembrie, iar la jumătatea lui februarie jucam deja într-un meci oficial! Chiar și dl. Dinu, chirurgul care m-a operat, mi-a spus că n-a mai văzut niciodată o recuperare atât de rapidă”, mărturisește fotbalistul care luni va împlini 33 de ani.

Nu are vreun secret, nu a lucrat în special la căderi, dar se pregătește mereu la sută la sută!

„Nici eu nu mă feresc deloc, nu mi-e frică să mă bag în contre. Cine mă vede zice c-aș fi inofensiv. Am însă și suficientă experiență, am tot învățat din atâtea meciuri. De multe ori mă și întreb cum de sunt prezent la fiecare clinci, dar nu pot sta fără să intervin, fără să dau o mână de ajutor. Fiecare antrenament pentru mine este la fel la capitolul implicare, mereu 100%. Examenul este meciul și dacă nu te pregătești mereu la maximum nu poți da totul pe teren”.

În țară n-a întâlnit vreun adversar care să-l sperie, dar a avut colegi pe care nu și i-ar fi dorit ca adversari, deși cu unul din ei s-a întâlnit recent. Din cupele europene i-a rămas în minte un scoțian de la Rangers.

„La CFR purtam veritabile lupte cu Djokovic și Culio la antrenamente, bine că eram colegi! Îmi amintesc însă la un meci în deplasare cu Glasgow Rangers de un scoțian chel. Era parcă soldat, din cei de elită. A intrat o dată în mine la o contră de m-a aruncat câțiva metri! Nici nu mai știam ce e cu mine, a fost un impact teribil”, își amintește căpitanul de la Poli Iași.

A fost în mare vogă la începutul sezonului, cu seria de goluri marcate, dar poate mai greu de văzut au fost faulturile dure pe care le-a tot suportat.

„Numai eu știu cum ajung acasă și cu ce dureri adorm și mă trezesc. Îmi trebuie una sau câteodată chiar două zile până să-mi revin. Tibiile sunt franjuri, am cicatrici, vânătăi și semne peste tot, dar nu mă plâng. Asta mi-a meseria, trebuie să suport și consecințele”.

De-ar fi mai mulți jucători la Poli Iași care să joace cu determinarea lui Bordeianu ar fi poate și alte rezultate, dar și mai mulți spectatori în tribune.

„Nu putem fi toți jucători foarte tehnici, înzestrați cu mult talent, dar putem intra pe teren și juca tot meciul cu 100% determinare. Nu ne împiedică nimeni să ne dăm sufletele pe teren, pentru asta am ales să jucăm fotbal. Eu însă am și cele mai multe cartonașe galbene, și acum sunt doar la unul de o nouă etapă de suspendare. Nu pot avea procentaj de sută la sută în intervențiile pe care le inițiez, dar vreau mereu să fiu primul la minge, iar de aici apar și inevitabilele galbene. Primesc însă și adversarii cartonașe pentru cât mă faultează”, iar cel mai cunoscut este probabil cartonașul roșu încasat de Olaru la meciul câștigat de Poli pe terenul celor de la FCSB. Mihai s-a ales cu o zgârietură urâtă, dar sacrificiul său a fost și atunci determinant pentru victoria obținută. 

Și la ultimul meci a fost tot cel mai faultat. De pe teren, nu doar de la Poli Iași! Când a intrat în vestiar, unii dintre colegi săi nici nu mai erau acolo… Meciul s-a terminat spre ora 15:30, iar pe la 17:00 rămăsese singur în vestiar, și nu doar ca să-și oblojească rănile… Spune că nici acum nu i-a trecut supărarea pentru cum a fost pierdută partida de sâmbătă, cu Sepsi, iar eu chiar îl cred!

Sursa foto: Poli Iași.

Citiți și: Opel Mokka facelift: mai încrezător, mai modern, mai digitalizat!