Pentru a reuși în lumea fotbalului nu sunt de ajuns munca și talentul. Este convingerea unui jucător talentat, care a și muncit mult, care a pus și mult suflet, plângând după fiecare meci pierdut. Munca și talentul sunt obligatorii, dar de puține ori se dovedesc a fi și suficiente. S-a convins când a ajuns în decembrie 2016 în probe la CSM Politehnica Iași, împreună cu colegul său de la juniori, Ionuț Panțîru. Doar Ionuț a fost reținut în lot, iar de atunci carierele lor au luat-o în sensuri total opuse!
Alexandru Izmană va împlini 27 de ani luna viitoare și a fost unul din cei mai talentați jucători ai generației de la Liceul cu Program Sportiv Iași, pregătită de antrenorul Andrei Marian, care acum zece ani devenea vicecampioană națională la juniori II după finala cu Viitorul lui Gheorghe Hagi. A așteptat un semn de la CSM Politehnica Iași la finalul junioratului, și nu doar el. Alex măcar a mers direct la Știința Miroslava, pe când Ionuț Panțîru, un alt exponent al acelei generații încântătoare, a ajuns pe la Sighetu Marmației! Ochiul și sufletul de antrenor al lui Dănuț Munteanu l-au adus și pe Panțîru la Miroslava, iar foștii vicecampioni naționali erau printre cei mai buni jucători ai echipei.
Ei au fost remarcați într-un meci amical cu CSM Politehnica Iași spre finalul anului 2016, când formația de prim eșalon era pregătită de antrenorul Eugen Neagoe. Panțîru i-a creat clipe grele în bandă experimentatului Ionuț Voicu, iar Izmană a atras atenția cu glezna sa fină. Amândoi au fost chemați în probe la echipa din Copou și începeau din nou să viseze.
„Au fost aproape trei săptămâni minunate. Antrenorul Eugen Neagoe simțea jucătorii, antrenamentele erau o plăcere. Am început să simt din nou că pot evolua, că pot progresa. Marius Onofraș (n.r. – team manager în Copou) a vorbit mult cu mine și m-a încurajat”, își amintește Alexandru Izmană.
Finalul perioadei de probe n-a fost însă fericit. Nu pentru Alex. Ionuț a fost reținut în lot, a fost transferat ulterior de FCSB, unde juca atât de bine încât nu mai avea mult și debuta la echipa națională. Nefericitul episod de acum doi ani, când a fost accidentat de un coleg, îl ține și acum pe tușă, dar măcar a ajuns să arate ce potențial avea. Nu însă și Alex.
„Panțîru a fost singurul din generația noastră care a ajuns sus, acolo unde merita, și îi doresc să revină cât mai repede pe teren! Am fost însă și alți colegi care poate meritam mai mult. Perioada de vis de la CSM Politehnica Iași nu s-a încheiat pentru mine așa cum îmi doream. Antrenorul Neagoe și președintele Florin Prunea mi-au vorbit însă deschis și mi-au spus că doar pentru Ionuț vor plăti o sumă de bani pentru a-l transfera. Mie mi-au propus să vin împrumut, dar nu s-a mai materializat nimic, eu fiind în ultimele șase luni de contract cu Miroslava. Mi-a părut foarte rău că n-am rămas, dar l-am înțeles pe Neagoe, era greu să mă joace pe mine la mijloc când îi avea pe Mitic și V. Gheorghe, dar pentru o generație de juniori cum a fost a noastră ar fi fost ideal ca gruparea din Copou să aibă echipa a doua. Sunt și acum la Iași juniori buni, talentați, dar trebuie să aibă unde să joace, să beneficieze de condiții bune de pregătire, să aibă parte de mai mult sprijin. Munca și talentul nu au fost suficiente în cazul meu, aș fi avut nevoie și de un pic de sprijin, de un dram de noroc…”, mărturisește Alex.
A revenit la Miroslava, dar bucuria clipelor petrecute în probe în Copou s-a stins repede. Regretele au dat buzna peste Alex și nici promovarea cu Știința în Liga a II-a nu le-a putut estompa. Îl chinuia prea tare că nu s-a materializat șansa ce i-a fost oferită, a venit și retrogradarea Miroslavei în 2018 și doar absolvirea Facultății de Educație Fizică și Sport putea fi trecută drept o reușită.
S-a despărțit de Știința, care se pare că n-a știut să-și țină aproape grupul de jucători ieșeni, iar de atunci cariera lui Alex a fost o înșiruire de episoade prin Liga 3, ajungând pe la Reșița, Odorheiu Secuiesc, pe la Huși sau Aerostar Bacău, cu o mică escală în Liga 2, la Brăila. Episoade mai puțin fericite, cu întârzieri mari la plata drepturilor bănești cuvenite, dar mai ales cu îndepărtarea continuă de nivelul la care s-ar fi putut exprima și cu certitudinea că nu mai putea evolua ca fotbalist.
A avut și o tentativă să renunțe de tot la fotbal, dar a fost atras în vara anului trecut de proiectul de la ACS-USV Iași, clubul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Fostul său antrenor de la Huși, Florin Croitoru, l-a chemat să pună umărul, iar prorectorul cu activitățile sociale, prof. dr. Vasile Stoleru, președintele clubului, l-a convins de seriozitatea proiectului.
„Mi-a plăcut că se acordă o șansă tinerilor jucători, este un proiect de mare viitor, cu ieșeni pentru ieșeni. Este o atmosferă frumoasă, sunt condiții foarte bune pentru Liga a IV-a. Echipa are potențial, mi-aș dori să joc în continuare aici dacă proiectul va continua așa cum mi s-a vorbit la început. Îmi pare rău că n-am câștigat Liga a IV-a, eșalon în care trebuie să fii mereu foarte concentrat, pentru că, altfel, îți pune piedică terenul! Ne-am mai revanșat însă prin cucerirea Cupei României la nivelul județului Iași”, ne-a declarat Alexandru Izmană, cel care încheie primul an de masterat la USV Iași – Management și audit în agricultură.
Sâmbătă, în finala câștigată cu 3-0 cu CSM Pașcani, când soarta meciului era deja pecetluită, Alex a solicitat schimbare în minutul 80 și a alergat repede să joace pentru Sporting Iași (antrenor Daniel Cantea) în Supercupa României la minifotbal! În continuare îi place la nebunie fotbalul pe care l-a început la Noua Generație (antrenori Liviu Petrache și Benone Dohot) și pentru care de mic s-a sacrificat, dar care iată că nu întotdeauna răsplătește munca și talentul!
Citiți și: Mitsubishi readuce Colt în Europa, model ajuns la a șaptea generație! VIDEO